DOR DE ACASA

Straina si singura printre straini ,doar inima din tine stie sa spuna cat doare pana la sange.Dar nu in cuvinte pentru ca nu exista suficiente,doar in durere innecata intr-un interior pe care cei din jur sunt incapabili sa-l vada sau sa-l inteleaga.Se prea poate ca nici eu sa nu ma inteleg,uneori,se prea poate sa fiu complicata ,cum cred unii,dar asta sunt si daca nu am putut sa ma schimb pana acum ,la anii mei ,nici atat.
Mi-e tare dor de tot ce pentru mine este acasa,de puiul mamei si de singura fiinta din aceasta lume ,care ma cunoaste,are mereu incredere in mine si ma asteapta;de ciresul de la poarta,de gutuiul de langa casa,de trandafirii mei,de apa din fantana noastra,de nucul care-toamna roadelsi scutura e pe terasa din fata casei de unde se vede tot orasul,castelul dintre vii si turnurile episcopiei.
Doruri si ganduri asternute stangaci aici,in coltul meu de lume ,unde pot fi eu.